Acatist de multumire

“Slava Lui Dumnezeu pentru toate!”

Domnul Iisus Hristos

În numele Tatalui si al Fiului si al Sfântului Duh. Amin

Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!

Împarate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevarului, Care pretutindeni esti si toate le plinesti, Vistierul bunatatilor si Datatorule de viata, vino si Te salasluieste întru noi si ne curateste de toata întinaciunea si mântuieste, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi. (de 3 ori)·

Slava Tatalui si Fiului si Sfântului Duh, si acum si pururea si în vecii vecilor. Amin.

Preasfânta Treime, miluieste-ne pe noi. Doamne, curateste pacatele nostre, Stapâne, iarta faradelegile noastre; Sfinte, cerceteaza si vindeca neputintele noastre, pentru numele Tau.

Doamne miluieste (de 3 ori)

Slava Tatalui si Fiului si Sfântului Duh, si acum si pururea si în vecii vecilor. Amin.

Tatal nostru, Carele esti în ceruri, sfinteasca-se numele Tau, vie împaratia Ta, faca-se voia Ta, precum în cer asa si pe pamânt. Pâinea noastra cea spre fiinta da-ne-o noua astazi. Si ne iarta noua greselile noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri. Si nu ne duce pe noi în ispita, ci ne izbaveste de cel viclean. Ca a Ta este Împaratia si puterea si slava, acum si pururea si în vecii vecilor. Amin.

Condacul 1

Împarate al veacurilor, Cel care nu suferi stricaciune, Tu tii în dreapta Ta toate cararile vietii omenesti cu puterea Proniei Tale celei mântuitoare. Îti multumim pentru binefacerile Tale cele aratate si cele ascunse, pentru viata pamânteasca si pentru cerestile bucurii ale Împaratiei Tale. Arata-ne si de acum înainte Mila Ta, celor care cântam: Slava Tie Dumnezeule, în veci!

Icosul 1

Venit-am pe lume prunc slab si neajutorat, dar Îngerul Pazitor a întins aripi luminoase, ocrotind leaganul copilariei mele. Dragostea Ta straluceste de atunci peste toate cararile mele, calauzindu-ma în chip minunat catre lumina vesniciei. Cu slava s-au aratat, din prima zi si pâna acum, darurile Proniei Tale cele îmbelsugate. Îti multumesc si strig cu toti cei care Te cunosc pe Tine:
Slava Tie Celui ce m-ai chemat la viata!
Slava Tie Celui ce mi-ai aratat frumusetea lumii!
Slava Tie ca ai deschis înaintea mea Cerul si Pamântul ca pe o carte a vesnicei întelepciuni!
Slava Tie pentru vesnicia ce se arata în lumea cea vremelnica!
Slava Tie pentru milele Tale cele aratate si cele ascunse!
Slava Tie pentru fiecare suspinare în încercarile mele!
Slava Tie pentru fiecare pas al vietii, pentru fiecare clipa de bucurie!

Slava Tie Dumnezeule, în veci!

Condacul al 2-lea

Doamne, ce bine e sa fii oaspetele zidirii Tale! Vântul bine înmiresmat, muntii care tind spre cer, apele ca niste oglinzi nemarginite în care se rasfrâng aurul razelor si curgerea lina a norilor. Întreaga fire sopteste tainic! Toata e plina de mângâiere! Pasarile si dobitoacele poarta pecetea iubirii Tale! Binecuvântat este Pamântul cu frumusetea cea degrab trecatoare, care desteapta dorul de vesnicul locas, unde întru nestricacioasa frumusete se aude cântarea: Aliluia!

Icosul al 2-lea

M-ai adus în viata aceasta ca într-un Rai Preasfânt! Am vazut Cerul ca un potir albastru si adânc, în azurul caruia cânta pasarile. Am ascultat fosnetul linistitor al padurii si susurul dulce, glasuitor al apelor. M-am înfruptat din roadele bine înmiresmate si dulci, ca si din mierea cea parfumata. Ce bine e la Tine pe Pamânt si câta bucurie sa fii oaspetele Tau!
Slava Tie pentru praznicul vietii!
Slava Tie pentru buna mireasma a lacramioarelor si a trandafirilor!
Slava Tie pentru felurimea cea desfatata a roadelor si a semintelor!
Slava Tie pentru stralucirea de giuvaer din roua diminetii!
Slava Tie pentru surâsul desteptarii scaldate în lumina!
Slava Tie pentru frumusetea zidirii mâinilor Tale!
Slava Tie pentru viata veacului acesta, prevestitoare a celei Ceresti!

Slava Tie Dumnezeule, în veci!

Condacul al 3-lea

Prin Puterea Sfântului Duh împrastie mireasma orice floare, tainica adiere de parfum, gingasa alcatuire de culori. Frumusetea Celui Mare întru cele smerite! Lauda si Cinste Facatorului de Viata Dumnezeu, Cel Care a încununat tarina cu aurul spicelor si cu azurul albastrelelor, iar sufletul cu bucuria vederii celor tainice! Veseliti-va si-I cântati Lui! Aliluia!

Icosul al 3-lea

Cât de minunat esti în sarbatoarea primaverii, când se trezeste la viata faptura toata si noi strigam cu bucurie catre Tine: Tu esti Izvorul vietii! Tu esti Biruitorul mortii! Mângâiate de lumina lunii si de cântecele privighetorilor stau vaile si codrii în vesminte de nunta. Întreaga lume e mireasa Ta si ca pe Mirele ei Vesnic Te asteapta! Daca iarba câmpului astfel o îmbraci, pe noi oare cum ne vei preschimba în veacul Învierii ce va sa fie? Cum vor lumina trupurile noastre, iar sufletele cum vor straluci?
Slava Tie Celui ce ai scos dintru întunericul Pamântului felurite culori si gusturi si miresme!
Slava Tie pentru zidirea cea primitoare si bogata în mângâiere!
Slava Tie ca ne-ai înconjurat cu mii si mii de fapturi!
Slava Tie pentru adâncul întelepciunii Tale, care si-a pus pecetea peste întreaga lume!
Slava Tie cu evlavie sarutam urmele pasilor Tai nevazuti!
Slava Tie Celui ce ai aprins înaintea noastra lumina cea stralucitoare a Vietii Vesnice!
Slava Tie pentru nadejdea vietii nestricacioase, nepieritoare, desavârsite!

Slava Tie Dumnezeule, în veci!

Condacul al 4-lea

Cu câta dulceata îi îndestulezi pe cei care se gândesc la Tine! Ce Facator de Viata este Cuvântul Tau cel Sfânt! Mai placuta decât untdelemnul si mai dulce decât fagurii este împreuna grairea cu Tine. Rugaciunea adusa Tie prinde viata si se înaripeaza. Cu ce cutremur se umple sufletul si cât de marete si pline de tâlc par atunci viata si faptura toata! Unde estiTu, acolo e bogatia sufletului, acolo se revarsa, ca un suvoi de apa vie, cântarea: Aliluia!

Icos al 4-lea

Când se lasa înserarea pe Pamânt si se asterne linistea, aducând vremea odihnei si a somnului obstesc, palatele stralucitoare închipuite de norii poleiti cu aurul amurgului îmi par a fi camara Ta. Foc si porfira, aur si azur graiesc proorocind despre frumusetea negraita a Cerestilor Tale Salasuri si cu glas de praznuire striga:
Slava Tie în ceasul cel tihnit al înserarii!
Slava Tie Celui ce ai revarsat asupra lumii adânca pace!
Slava Tie pentru raza de ramas bun a Soarelui care apune!
Slava Tie pentru darul somnului odihnitor!
Slava Tie pentru bunatatea vadita în întuneric, prin lumina pe care o tesi în inimile noastre!
Slava Tie pentru rugaciunile smerite ale sufletului pazit de Înger!
Slava Tie pentru desteptarea fagaduita în bucuria vesnicei zile neînserate!

Slava Tie Dumnezeule, în veci!

Condac al 5-lea

Nu sunt cumplite viforele vietii pentru acela în al carui suflet straluceste faclia focului Tau. Împrejur vreme rea si întuneric, groaza si urlet de vijelie, iar în sufletul lui ePace si Lumina. Acolo e Hristos! Si inima cânta: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Vad cerul Tau stralucitor de stele. O! Cât esti de bogat si câte lumini ai! Prin razele îndepartatilor luminatori ma priveste vesnicia. Sunt asa mic si neînsemnat, dar cu mine este Domnul si pretutindeni sunt pazit de dreapta Lui cea iubitoare!
Slava Tie pentru necontenita Ta purtare de grija!
Slava Tie pentru oamenii pe care Pronia Ta mi i-a adus în cale!
Slava Tie pentru dragostea rudelor si pentru daruirea prietenilor!
Slava Tie pentru blândetea dobitoacelor care-mi slujesc!
Slava Tie pentru clipele luminoase ale vietii mele!
Slava Tie pentru bucuriile limpezi ale inimii!
Slava Tie pentru fericirea de a trai, de a ma nevoi si de a ma ruga!

Slava Tie Dumnezeule, în veci!

Condac al 6-lea

Cât esti de maret si de apropiat întru cumplita suflare a furtunii! Cum se vadeste Atotputernicia mâinilor Tale în serpuirea fulgerelor orbitoare! Minunata este Maretia Ta! Glasul Domnului peste câmpii si în fosnetul codrilor! Glasul Domnului în purcederea tunetelor si ploii! Glasul Domnului peste ape multe! Laudat fii în vuietul muntilor care scuipa foc! Tu scuturi Pamântul ca pe un vesmânt! Tu înalti pâna la cer valurile marii! Lauda Tie, Celui ce ai smerit trufia omeneasca, facând sa se înalte strigat de pocainta: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Ca fulgerul, când lumineaza camarile ospatului si dupa el par jalnice toate facliile, asa ai stralucit si Tu în sufletul meu, fara de veste, la vremea celor mai mari bucurii ale mele, iar dupa lumina Ta de fulger, ce palide, întunecate si firave pareau aceste bucurii! Sufletul meu nazuieste spre Tine!
Slava Tie culme a celor mai înalte visuri omenesti!
Slava Tie pentru setea noastra nepotolita dupa împartasirea cu Dumnezeu!
Slava Tie Celui ce ai aprins în noi un dor mai mare de Cele Ceresti, decât de cele pamântesti!
Slava Tie ca faci din noi fii ai luminii, învesmântându-ne cu cele mai gingase raze ale Tale!
Slava Tie Celui ce ai zdrobit puterea duhurilor întunericului si ai sortit tot raul nimicirii!
Slava Tie pentru descoperirile Tale!
Slava Tie pentru fericirea de a Te simti si a vietui cu Tine!

Slava Tie Dumnezeule, în veci!

Condacul al 7-lea

În sânul minunatei simfonii, care ne înfasoara cu bogatele ei armonii, se face auzita chemarea Ta. Tu ne descoperi pridvorul Împaratiei ce va sa fie în dulceata cântarilor, în minunatele acorduri ale sunetelor, în simtirea înalta din glasuirea lor, în stralucirea lucrarii artistului. Orice adevarata frumusete ne poarta sufletul spre Tine ca o puternica chemare, facându-ne sa înaltam, cu glas de sarbatoare, cântarea: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Cu Pogorârea Sfântului Duh Tu luminezi si faci sa rodeasca arta pictorilor, inspiratia poetilor, gândirea savantilor. Cu puterea cunoasterii cea de Sus patrund ei legile Tale, luminându-ne adâncul întelepciunii Tale de Ziditor. Lucrarile lor si fara de voie Te marturisesc! O! Cât esti de mare în operele lor! Cât esti de mare în omul pe care Tu L-ai facut!
Slava Tie Celui ce Ti-ai aratat Puterea în legile ce cârmuiesc zidirea!
Slava Tie ca toata faptura e plina de legile pe care i le-ai rânduit!
Slava Tie pentru tot ce ni s-a descoperit prin Harul Tau!
Slava Tie pentru ceea ce cu întelepciune ne-ai ascuns!
Slava Tie pentru geniul mintii omenesti!
Slava Tie pentru puterea de-a lucra cele de folos!
Slava Tie pentru limbile de foc ale inspiratiei!

Slava Tie Dumnezeule, în veci!

Condacul al 8-lea

Cât esti de apropiat de noi în ziua bolii! Tu Însuti cercetezi pe cei bolnavi! Tu Însuti Te apleci spre patul celui suferind! Si inima lui sta de vorba cu Tine. Tu luminezi sufletul cu pace, în vremea grelelor patimiri si scârbe! Tu trimiti ajutor neasteptat! Tu mângâi! Tu cercetezi cu dragoste si mântui! Tie Îti înaltam cântare: Aliluia!

Icosul al 8-leaCând, prunc fiind, Te-am chemat cu întelegere pentru prima oara, mi-ai împlinit rugaciunea si mi-ai adumbrit sufletul cu pacea Harului Tau. Atunci am înteles ca Tu esti Bun si fericiti sunt cei care alearga la Tine! Am început a Te chema din ce în ce mai des, iar acum strig:
Slava Tie Celui ce împlinesti cererea mea pentru cele bune!
Slava Tie Celui ce veghezi necontenit asupra mea!
Slava Tie Celui ce tamaduiesti neputintele si scârbele cu trecerea vindecatoare a timpului!
Slava Tie Celui ce singur stii de ce îngadui sa fim prigoniti pe nedrept!
Slava Tie Celui prin Care nici o pierdere nu e de neînlocuit si tuturor le daruiesti Viata-de-Veci!
Slava Tie Celui ce faci nepieritor tot lucrul cel înalt si bun!
Slava Tie ca ne-ai fagaduit reîntâlnirea cu cei de aproape ai nostri, adormiti în nadejdea Învierii!

Slava Tie Dumnezeule, în veci!Condacul al 9-leaDe ce zâmbeste Tainic toata faptura în zilele de praznic? De ce atunci se revarsa în inima o minunata usurare, fara asemanare cu cele pamântesti si însusi vazduhul devine altar si biserica purtatoare de lumina? E adierea Harului Tau! E stralucirea Taborului! Cerul si Pamântul cânta atunci lauda: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Când m-ai insuflat spre a sluji aproapelui, luminându-mi sufletul cu umilinta, atunci una din razele Tale nenumarate a cazut asupra inimii mele si ea s-a facut purtatoare de lumina, fier în vapaie: am privit chipul Tau tainic si neapropiat.
Slava Tie ca ai preschimbat viata noastra cu faptele bunatatii!
Slava Tie ca ai pecetluit cu negraita dulceata fiecare din poruncile Tale!
Slava Tie ca Te salasluiesti în chip nevazut acolo unde adie buna mireasma a milostivirii!
Slava Tie ca ne-ai trimis nereusite si scârbe, ca sa ne întoarcem ochii spre suferinta celorlalti!
Slava Tie ca ai pus mare rasplata în însasi fapta buna!
Slava Tie ca primesti avântul spre cele înalte!
Slava Tie ca învalui cu iubirea mai presus de toate!

Slava Tie Dumnezeule, în veci!

Condacul al 10-lea

Un lucru prefacut în pulbere nu se alcatuieste iara din aceasta, dar Tu învii pe cei a caror constiinta s-a stins si întorci la frumusetea cea dintâi sufletele ce o pierdusera fara nadejdea de a o mai dobândi. Cu Tine nimic nu e cu neputinta de îndreptat. Tu esti cu totul Dragoste! Tu esti Cel care pe toate le zidesti si Cel care iarasi dai Viata! Pe Tine Te laudam cântând: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Dumnezeul meu, Cel care cunosti caderea îngerului trufas al zorilor, mântuieste-ma cu Harul Tau! Nu ma lasa sa ma îndepartez si sa ma îndoiesc de Tine! Ascute auzul meu ca sa aud în toate clipele vietii mele glasul Tau tainic si sa-Ti strig, iubitorule de oameni:
Slava Tie pentru minunatele potriviri de întâmplari, pe care le-a rânduit Pronia Ta!
Slava Tie pentru presimtirile daruite de Har!
Slava Tie pentru povetele glasului tainic!
Slava Tie pentru descoperirile din vis si din trezie ale cuviosilor Tai!
Slava Tie Celui ce zadarnicesti planurile nefolositoare!
Slava Tie Celui ce ne trezesti prin suferinte din betia patimilor!
Slava Tie Celui ce smeresti spre mântuire trufia inimii!

Slava Tie Dumnezeule, în veci!

Condac al 11-lea

Prin lantul de gheata al veacurilor simt suflul fierbinte al Dumnezeirii Tale si dragostea Ta de oameni. Tu esti aproape! Sorocul vremurilor se apropie! Vad Crucea Ta! Ai îndurat-o pentru mine! În pulbere se asterne duhul meu înaintea Sfintei Cruci. Aici e biruinta iubirii si a mântuirii, aici nu înceteaza în veci lauda: Aliluia!

Icosul al 11-leaFericit cel care va cina în Împaratia Ta, însa Tu m-ai împartasit înca de pe Pamânt cu aceasta fericire, de fiecare data când mi-ai întins cu dreapta Ta Dumnezeiasca Sfântul Tau Trup si Sânge, iar eu mult pacatosul, am primit Sfintele Taine si am simtit iubirea Ta cea negraita si mai presus de fire.
Slava Tie pentru puterea Harului Tau cel necuprins si de viata facator!
Slava Tie Celui ce ai înaltat Sfânta Biserica a Ta, ca adapost al lumii ostenite!
Slava Tie Celui ce ne-ai nascut a doua oara prin apele de viata facatoare ale Sfântului Botez!
Slava Tie ca Tu întorci celor care se pocaiesc, neprihanirea crinilor!
Slava Tie adânc nesecat al iertarii!
Slava Tie pentru paharul vietii si pentru pâinea bucuriei vesnice!
Slava Tie Celui ce ne-ai ridicat spre Cer!

Slava Tie Dumnezeule, în veci!

Condacul al 12-lea

De multe ori am privit cum se rasfrângea Slava Ta, pe chipurile celor raposati. Cum straluceau de nepamânteasca frumusete si bucurie! Cât de nematerialnice pareau trasaturile lor! Cu adevarat era praznicul fericirii si al odihnei în sfârsit atinse. Tacerea lor striga spre Tine. În ceasul sfârsitului lumineaza si sufletul meu, cel care striga: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Ce înseamna laudele mele înaintea Ta! Eu nu am auzit cântarea Heruvimilor. Aceasta este partea sufletelor înalte, dar stiu cum Te slaveste firea. Am privit iarna cum, sub tacerea lunii, întreg Pamântul Îti aduce tihnita rugaciune, învesmântat în haina alba stralucind de nestematele zapezii. Am vazut cum se bucura de Tine Soarele care rasare. Am auzit corurile pasarilor slavoslovind, cum fosnesc codrii, cânta vânturile si apele susura cu taina despre Tine, cum Te propavaduiesc cetele luminatorilor, prin miscarea pe care le-ai rânduit-o, cu întelepciune, pe nesfârsitele întinderi. Ce e lauda mea! Firea este ascultatoare, iar eu nu sunt! Atâta cât traiesc si vad dragostea Ta, râvnesc sa-Ti multumesc, sa ma rog Tie si sa strig:
Slava Tie Celui ce ne-ai aratat lumina!
Slava Tie Celui ce ne-ai iubit cu dragoste adânca, nemasurata si Dumnezeiasca!
Slava Tie Celui ce ne umbresti, cu Cetele Sfintilor si Îngerilor Tai!
Slava Tie Preasfântule Parinte, Care ne-ai chemat sa dobândim Împaratia Ta!
Slava Tie Duhule Sfânt, Soare de Viata Facator al veacului ce va sa vina!
Slava Tie Fiule al Lui Dumnezeu, începatura a mântuirii noastre!
Slava Tie pentru toate, Treime Dumnezeiasca si Preabuna!

Slava Tie Dumnezeule, în veci!

Condacul al 13-lea

O, Preabuna si de Viata Facatoare Treime, primeste multumire pentru toate Milele Tale si ne arata vrednici de binefacerile Tale ca, înmultind talantii care ne-au fost încredintati, sa intram în vesnica bucurie a Domnului nostru, cântând cântare de biruinta: Aliluia! (de 3 ori)

Apoi iarasi se zice Icosul întâi

Venit-am pe lume prunc slab si neajutorat, dar Îngerul Pazitor a întins aripi luminoase, ocrotind leaganul copilariei mele. Dragostea Ta straluceste de atunci peste toate cararile mele, calauzindu-ma în chip minunat catre lumina vesniciei. Cu slava s-au aratat, din prima zi si pâna acum, darurile Proniei Tale cele îmbelsugate. Îti multumesc si strig cu toti cei care Te cunosc pe Tine:
Slava Tie Celui ce m-ai chemat la viata!
Slava Tie Celui ce mi-ai aratat frumusetea lumii!
Slava Tie ca ai deschis înaintea mea Cerul si Pamântul ca pe o carte a vesnicei întelepciuni!
Slava Tie pentru vesnicia ce se arata în lumea cea vremelnica!
Slava Tie pentru milele Tale cele aratate si cele ascunse!
Slava Tie pentru fiecare suspinare în încercarile mele!
Slava Tie pentru fiecare pas al vietii, pentru fiecare clipa de bucurie!


Slava Tie Dumnezeule, în veci!

Si Condacul întâi

Împarate al veacurilor, Cel care nu suferi stricaciune, Tu tii în dreapta Ta toate cararile vietii omenesti cu puterea Proniei Tale celei mântuitoare. Îti multumim pentru binefacerile Tale cele aratate si cele ascunse, pentru viata pamânteasca si pentru cerestile bucurii ale Împaratiei Tale. Arata-ne si de acum înainte Mila Ta, celor care cântam:
Slava Tie Dumnezeule, în veci!