ACATISTUL SFÂNTULUI ANTONIE CEL MARE

(17 ianuarie)

Sf Antonie

Dupa obisnuitul inceput se zic


Condacele si Icoasele

Condacul 1:

Fugind de intunericul cel negru al Egiptului, ai cautat pamantul cel de viata datator al pustiului. Prin infranare si nevointa vestejind saltarile trupului, prealaudate, te-ai facut pilda monahilor, de Dumnezeu cugetatorule, celor ce canta: Bucura-te, Parinte Antonie, de Dumnezeu cugetatorule!


Icosul 1 :

     Om cu firea te-ai aratat, parinte, dar te-ai vazut impreuna cetatean cu ingeri, caci ca un fara de trup ai vietuit pe pamant, Preacuvioase Antonie, lepadand toata purtarea de grija a trupului; pentru aceasta graim tie :

     Bucura-te, odrasla cucernicului parinte;
     Bucura-te, ramura credincioasei maicii sfinte;
     Bucura-te, vlastarul cel nevestejit al Egiptului;
     Bucura-te, povatuitorul cel mare al pustiului;
     Bucura-te, ca din tinerete lui Hristos ai urmat;
     Bucura-te, ca fireste de trup te-ai departat;
     Bucura-te, aratatorule al cailor monahicesti;
     Bucura-te, cel ce voiesti mantuirea muritorilor;
     Bucura-te, izbavitorul din inselaciuni ai celor multi;
     Bucura-te, datatorul raurilor de tamduiri;
     Bucura-te, prin care Dumnezeu s-a preainaltat;
     Bucura-te, prin care satana s-a rusinat;
     Bucura-te, Parinte Antonie, de Dumnezeu cugetatorule !


Condacul al 2-lea:

     Vazandu-te pe tine, de Dumnezeu purtatorule, vrajmasul, la inaltime ridicat, se ispitea a te impiedica de la toate faptele bune; insa dupa putin s-a rusinat de sporirea ta, care, nevoindu-te cu trupul si inaltindu-te cu sufletul, cantai lui Dumnezeu : Aliluia !


Icosul al 2-lea:

     Avand cunostinta celor ce sunt ca si cum nu ar fi, ai trecut cu vederea trecatoarele desfatari ale vietii; deci in mormant inchizandu-te, prin multe necazuri te-ai inteleptit, nadejdea spre Dumnezeu punandu-ti; pentru care auzi acestea :

     Bucura-te, insuflatorule al nadejdii in Dumnezeu;
     Bucura-te, pierzatorule al nebuniei vrajmasului;
     Bucura-te, cel ce nu te inspaimanti de ranirile lui;
     Bucura-te, biruitorul uneltirilor lui;
     Bucura-te, lauda cea vestita a pamantului Egiptului;
     Bucura-te, cel mai stralucit decat toti monahi, lumina cea mai           stralucita;
     Bucura-te, floarea cea de Dumnezeu impodobita a cuviosior;
     Bucura-te, frumusetea cea preastralucita a sfintilor;
     Bucura-te, luminat deslusitor al inteleptilor;
     Bucura-te, luceafarul stralucitor al luceferilor;
     Bucura-te, izvorul cel viu al pustiei;
     Bucura-te, glasul cel puternic, risipitor al trandaviei;
     Bucura-te, Parinte Antonie, de Dumnezeu cugetatorule !


Condacul al 3-lea:

     Puterea Celui Preainalt tare te-a facut in toate, Antonie fericite, ca vazand pornirea vrajmasilor cea neputincioasa venind asupra ta, neclintit ai ramas si, cu darul inconjurat fiind de toate partile, cantai lui Dumnezeu : Aliluia !


Icosul al 3-lea:

     Avand dumnezeiasca dorinta, inca mai mult a fi necajit, cugetatorule de Dumnezeu, ai vazut dumnezeiescul har; ca din cer lumina pogorandu-se, te-a cercetat pe tine in nevointa, si glas ai auzit, intarindu-te si graind :

     Bucura-te, fiule al dumnezeiestii lumini;
     Bucura-te, locas al Duhului Sfant;
     Bucura-te, faclia cea nestinsa a linistii;
     Bucura-te, canonul cel preadrept al infranarii;
     Bucura-te, privirea cea preadulce a ingerilor si a oamenilor;
     Bucura-te, marirea cea laudata a celor alesi;
     Bucura-te, izgonitorule al patimilor omenesti;
     Bucura-te, imbogatitorule de dumnezeiesc har;
     Bucura-te, parinte intaistatator al parintilor;
     Bucura-te, preacinstite iscusit pazitor al celor neinsotiti;
     Bucura-te, cel ce covarsesti intru cunostinta pe cei intelepti;
     Bucura-te, cel ce intaresti pe credinciosii cei cazuti ridicandu-i;
     Bucura-te, Parinte Antonie, de Dumnezeu cugetatorule !


Condacul al 4-lea:

     Aprins find de dumnezeiasca dorinta, catre muntele pustiului ai alergat, Antonie, bucurandu-te; iar cel naravit intru rautate, un disc mare de argint a pus inaintea ta, insa tu ca pe un gunoi defaimandu-l cantai lui Dumnezeu : Aliluia !


Icosul al 4-lea:

     Nevoindu-te mai presus de fire, Parinte Antonie, si biruind relele viclesuguri diavolesti, mai presus de acestea te-ai aratat; deci, facandu-te cetatean al pustiei, auzi acestea :

     Bucura-te, canonul si temelia pustnicilor;
     Bucura-te, plangerea impotriva raior vrajmasi;
     Bucura-te, slujitorule al slujbelor celor mai bune;
     Bucura-te, datatorule al celor ce cer cele dumnezeiesti;
     Bucura-te, ca rau ai patimit, vrajmasului impotrivindu-te;
     Bucura-te, ca, unindu-te cu Dumnezeu, te-ai veselit;
     Bucura-te, minunea cea preaveselitoare a ingerilor;
     Bucura-te, cel ce esti rana grea a demonilor;
     Bucura-te, credinciosule slujitor al lui Dumnezeu;
     Bucura-te, inaintestatator al credinciosilor;
     Bucura-te, prin care s-au desertat cetatile;
     Bucura-te, prin care munti in cetati s-au schimbat;
     Bucura-te, Parinte Antonie, de Dumnezeu cugetatorule !


Condacul al 5-lea:

     Vrand a trece Nilul, parinte de Dumnezeu purtatorule Antonie, luntre neaflandu-se, te-ai suit pe un crocodil, mergand spre cercetarea rugatorilor tai, cantand impreuna cu dansii lui Dumnezeu : Aliuia !


Icosul al 5-lea:

     Vazandu-te tinerii Egiptului in pustie locuind, ca pe unul mai presus de oameni, si auzand invatatura ta, s-au schimbat cu dumnezeiasca schimbare; pentru care, slavind pe Dumnezeu, graim tie :

     Bucura-te, cel ce esti om intre ingeri;
     Bucura-te, cel ce esti inger intre oameni;
     Bucura-te, cel ce, prin pildele tale, pamantul l-ai facut cer;
     Bucura-te, cel ce, prin faptele tale, ai slujit lui Dumnezeu;
     Bucura-te, ca ai surpat spranceana demonilor;
     Bucura-te, cel ce ai inaltat viata muritorior;
     Bucura-te, tainuitorule al dumnezeiestii stapaniri cea in trei                Sori;
     Bucura-te, povatuitorule al dumnezeiestii petreceri;
     Bucura-te, ridicarea celor cazuti;
     Bucura-te, mantuirea multora;
     Bucura-te, ca ne povatuiesti pe noi a urma tie;
     Bucura-te, ca urmand povetelor tale, adunam sufletului                          bogatie;
     Bucura-te, Parinte Antonie, de Dumnezeu cugetatorule !


Condacul al 6-lea:

     Propovaduitor al dreptei credinte celor fara de Dumnezeu te-ai aratat si voind a te face mucenic, cu barbatie in oras ai intrat; dar, neimplinindu-ti dorinta, cu singura bunavointa te-ai facut desavarsit nevoitor, cantand lui Dumnezeu : Aliluia !


Icosul al 6-lea:

     Ca un luceafar in pustiul Egiptului stralucind, intunericul inselaciunii ai gonit si, savarsind pururea tamaduiri, prin tine Dumnezeu S-a preaslavit; pentru care primesti de la noi acestea :

     Bucura-te, prin care se impodobesc cuviosii;
     Bucura-te, prin care oamenii se mantuiesc;
     Bucura-te, dunmezeiasca mangaiere a bolnavilor;
     Bucura-te, harul cel dumnezeiesc al calatorilor;
     Bucura-te, ca ai vindecat prin rugaciune pe cea indracita;
     Bucura-te, preafericite, cel ce de toti te-ai departat;
     Bucura-te, ca indata in pustie ai fugit;
     Bucura-te, cel ce viata ingereasca ai uneltit;
     Bucura-te, cel ce te-ai facut dumnezeiesc slujitor;
     Bucura-te, cel ce te-ai aratat pentru noi mijlocitor catre                          Domnul;
     Bucura-te, povatuitorul poporului catre Dumnezeu;
     Bucura-te, impaciuitorul oamenior cu Dumnezeu;
     Bucura-te, Parinte Antonie, de Dumnezeu cugetatorule !


Condacul al 7-lea:

     Ramanand in muntii pustiului marele Antonie, hrana de la saracini avea, apoi lucrand pamantul, cu grau si cu finice se hranea, fiarele infricosandu-se, iar pe credinciosi indemnandu-i a canta lui Dumnezeu : Aliluia !


Icosul al 7-lea:

     Nou oras ai aratat adancimea pustietatii, Antonie fericite, cel deopotriva cu ingerii; caci ca un alt Ierusalim si Sinai muntele tau s-a preamarit, si ca un alt Moise si Ilie aratandu-te, auzi acestea :

     Bucura-te, al doiea Moise cu faptele;
     Bucura-te, al doilea Ilie cu chipurile;
     Bucura-te, cel ce blandetii lui David te-ai asemanat;
     Bucura-te, cel ce cararile Botezului ai urmat;
     Bucura-te, cel ce ai izvorat apa monahilor in loc insetat;
     Bucura-te, cel ce lui Pavel cel simplu te-ai asemanat;
     Bucura-te, cel ce in fiecare zi ai sfatuit pe monahi;
     Bucura-te, cel ce ai povatuit indeosebi pe cei gresiti;
     Bucura-te, cel ce ai vindecat pe cei orbi;
     Bucura-te, cel ce ai indreptat pe cei slabanogi;
     Bucura-te, cel ce ai gonit patimile cele sufletesti;
     Bucura-te, cel ce ai vindecat durerile cele trupesti;
     Bucura-te, Parinte Antonie, de Dumnezeu cugetatorule !


Condacul al 8-lea:

     Straina minune ! Vazand vanarea in multe feluri, nicidecum nu te-ai inspaimantat, de trei ori fericite; iar vanatorul, dumnezeiasca ta fata vazand, de frica fiind cuprins, indata a murit, facandu-te tu pilda tuturor celor ispititi, a canta lui Dumnezeu : Aliluia !


Icosul al 8-lea:

     Cu totul vesel te-ai aratat, vazand inaltarea sufletului lui Ammun, pe care ai aratat-o celor impreuna cu tine intrebat fiind de dansii, de Dumnezeu purtatorule Antonie; deci, vazand sfintenia ta, minunandu-ne, graim tie :

     Bucura-te, insuti vazatorule al tainelor;
     Bucura-te, trecatorule cu vederea al pamantestior lucruri;
     Bucura-te, luminarea adevarata a celor necunoscatori;
     Bucura-te, grabnica supunere a supusilor;
     Bucura-te, ca pe cele viitoare, ca pe cele de fata le vedeai;
     Bucura-te, ca aratai cu putinta pe cele cu neputinta;
     Bucura-te, ca ai mantuit pe tinerii cei indraciti;
     Bucura-te, cel ce ai tamaduit pe cei bolnavi de ochi;
     Bucura-te, cel ce vedeai inaltarea sufletelor;
     Bucura-te, cel ce mai inainte spuneai iesirea lor;
     Bucura-te, toiagul cel bun al monahilor;
     Bucura-te, cinstita impodobire a credinciosilor;
     Bucura-te, Parinte Antonie, de Dumnezeu cugetatorule !


Condacul al 9-lea:

     Tot darul cel dumnezeiesc, ca si Pavel ai primit, ca cel ce te-ai facut si tu, toate tuturor, pe toti covarsindu-i Antonie, pana si in vazduh te-ai rapit, cuvioase; pentru care, incutremurat cu totul cantai lui Dumnezeu : Aliluia !


Icosul al 9-lea:

     Pe ritorii cei mult vorbitori, ca pe niste pesti fara de glas i-ai aratat prin cuvintele tale, de Dumnezeu purtatorule, ca, ritorisind despre Dumnezeu, cuvintele tale asemanandu-le cu lucrurile, te-ai facut minunat si marit; pentru aceasta cantam tie :

     Bucura-te, versul intelepciunii lui Dumnezeu;
     Bucura-te, vistieria cuvintelor Lui;
     Bucura-te, cel mai intelept decat toti filozofii;
     Bucura-te, cel mai iscusit si mai inalt in cuvinte;
     Bucura-te, preamarita auzire si graire a celor intelepti;
     Bucura-te, preacinstita oglindire a monahilor si a tuturor celor ce te cauta;
     Bucura-te, cel ce veselesti auzul credinciosilor;
     Bucura-te, cel ce ai dezlegat impleticirile filozofilor;
     Bucura-te, fiu al lui Dumnezeu, dupa impartasire;
     Bucura-te, inaltarea preacuviosior dupa straduire;
     Bucura-te, prin care s-a infiintat monahismul;
     Bucura-te, prin care s-au indreptat credinciosii;
     Bucura-te, Parinte Antonie, de Dumnezeu cugetatorule !


Condacul al 10-lea:

     Grabindu-te, de Dumnezeu purtatorule parinte, dupa porunca dinainte primita de la Dumnezeu, te-ai dus catre Pavel Tebeul; si, impiedicandu-te de multe ispite, nu te-ai infricosat de relele intimplari si, dobandind ceea ce doreai, ai incetat intristarea, cantind lui Dumnezeu : Aliluia !


Icosul al 10-lea:

     A doua oara, facand calatoria marele Antonie si grabindu-se catre Pavel Tebeul, a vazut inaltarea sufletului lui; deci, alergand si gasindu-l mort, l-a ingropat, luandu-i imbracamintea; pentru care graim lui :

     Bucura-te, inger purtator de trup;
     Bucura-te, omule cel ce cu Dumnezeu ai vorbit;
     Bucura-te, cel ce ai vazut nevointele lui Pavel;
     Bucura-te, slujitorul ingroparii lui;
     Bucura-te, cel ce ai istorisit vietuirea lui;
     Bucura-te, cel ce te-ai imbogatit cu a lui faptura buna;
     Bucura-te, cel ce mai inainte ai cunoscut inselaciunea                          eresurior;
     Bucura-te, cel ce ai alinat tulburarea Bisericilor;
     Bucura-te, cel ce ai gonit primejdia eresului;
     Bucura-te, partasul dreptei cunostinte;
     Bucura-te, buna mireasma a pustiurilor;
     Bucura-te, buna insuflare a monahilor;
     Bucura-te, Parinte Antonie, de Dumnezeu cugetatorule !


Condacul al 11-lea :

     Nevoind Valachie, cel de cele arienesti cugetator, a cunoaste pe Fiul, Dumnezeu preainalt, te-ai pornit impotriva lui, Antonie; si el, ticalosul, luand cele dupa faptele sale, de cal a fost ucis, iar tu lui Dumnezeu cantai : Aliluia !


Icosul al 11-lea :

     Lumina, trimisa de Luminatorui cel mare, aratandu-te tu Antonie, ai luminat pe toti, si pe ucenici tai sfatuind, mai inainte le-ai aratat mutarea ta din viata de aici; iar ei, de intristare fiind cuprinsi, cantau tie acestea :

     Bucura-te, mangaierea noastra;
     Bucura-te, incurajarea tuturor;
     Bucura-te, hranitorul celor flamanzi de cele ceresti;
     Bucura-te, sfatuitorul celor doritori de cele sufletesti;
     Bucura-te, ca iesirea ta mai inainte ai cunoscut-o, de                               Dumnezeu purtatorule;
     Bucura-te, urmatorule ai inteleptitilor de Dumnezeu apostoli;
     Bucura-te, prin care pamantenii se lauda;
     Bucura-te, prin care inteleptii se apara;
     Bucura-te, desfatarea slavei tale celei negraite;
     Bucura-te, amintirea hranei tale celei sfinte;
     Bucura-te, ca invataturile tale cu drag le primim;
     Bucura-te, ca ne mantuim sufletul urmandu-ti sfaturile;
     Bucura-te, Parinte Antonie, de Dumnezeu cugetatorule !


Condacul al 12-lea:

     De mare dar s-a invrednicit marele Atanasie, luand amandoua hainele tale, de Dumnezeu purtatorule Antonie, si scriind dumnezeiasca viata ta, cea de una suta si cinci ani, canta lui Dumnezeu : Aliluia !


Icosul al 12-lea:

     Canti impreuna cu ingerii ca mai inainte cu oamenii, in ceruri veselindu-te, fericite, cantarea cea intreit-sfanta lui Dumnezeu, pe Care roaga-L pentru cei ce te cinstim pe tine, Antonie, si cu dragoste cantam acestea :

     Bucura-te, locuitorul celor ceresti;
     Bucura-te, impodobitorul celor pamantesti;
     Bucura-te, cel ce impreuna petreci cu ingerii;
     Bucura-te, impreuna-vorbitorule cu sfintii;
     Bucura-te, pururea laudatorule al Preasfintei Treimi;
     Bucura-te, fierbinte mijlocitorule al tuturor catre Dumnezeu;
     Bucura-te, povatuitorul si sprijinitorul celor ce te lauda pe tine;
     Bucura-te, stralucitule pastor si invatatorule al ucenicilor tai;
     Bucura-te, inaintestatator al tuturor cuviosilor;
     Bucura-te, preacinstitule conducator al celor necasatoriti;
     Bucura-te, cel ce esti cald mijlocitor al celor ce poarta numele tau;
     Bucura-te, mare aparator al celor ce te cinstesc pe tine;
     Bucura-te, Parinte Antonie, de Dumnezeu cugetatorule !


Condacul al 13-lea:

     O, preaintelepte de Dumnezeu purtatorule Antonie, capetenia parintilor si slava cuviosilor, primeste de la noi aceste laude ce cu tot sufletul le aducem tie si roaga-te lui Dumnezeu pentru noi cei ce cantam : Aliluia !

       Acest condac se zice de trei ori.
       Apoi iarasi se zice Icosul intai: Om cu firea te-ai aratat… Si Condacul intai: Fugind de intunericul… si se face otpustul.


Rugaciunea insotita de post este mai mult rugatoare.